Tropar, glasul al II-lea
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru... Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru...
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută, milostivindu-te spre noi; grăbește că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine singură nădejde te avem.
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m'am zămislit și în păcate m'a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoința Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Canonul Paraclisului – Cântarea 1
Glasul al V-lea. Irmos:
Pe Faraon cel ce se purta în care, l-a cufundat toiagul lui Moise cel ce a făcut minuni odinioară în chipul crucii, despărțind marea și izbăvind pe Israel cel ce fugea, pe cel ce cânta cântare de biruință lui Dumnezeu.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
Către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu cu credință să strigăm toți, cei ce suntem cuprinși de primejdii și pătimiri, și de tot necazul, că ne izbăvim degrab din nevoi, de vreme ce are putere să ne ajute nouă.
Cu valuri de ispite și cu viforul cel cumplit al grelelor păcate, Preasfântă Fecioară, mă năpădesc și mă îneacă; dar, tinzând mâna, ca lui Petru, îndreptează-mă și mă mântuiește.
Canonul Paraclisului – Cântarea 3
Irmos:
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește în dragostea Ta, că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.
Folositoare și acoperitoare vieții mele te știu pe tine, Fecioară, și ocârmuitoare la liman a mântuirii mele; risipește mulțimea greșelilor mele și primește pocăința mea, Preasfântă.
Condac, glasul al VI-lea
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii; că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.